Proceduri, Sanatatea copilului

Vaccinarea la copii cu vârste între 0-14 ani

Ce este vaccinul?

Vaccinul este o modalitate eficientă și sigură, ce oferă protecție împotriva diverselor tipuri de boli, înainte de a intra în contact cu acestea. Vaccinarea ajută organismul în dobândirea rezistenței la anumite afecțiuni și infecții, în vederea întăririi sistemului imunitar.

Cum funcționează vaccinul?

Prin intermediul vaccinului, sistemul imunitar își creează anticorpi, procesul fiind asemănător cu situaţia în care organismul este expus la un anumit tip de boală. Fiindcă vaccinul conține doar o formă slăbită a virusurilor și germenilor, persoana vaccinată nu este expusă riscului de complicații și nu trece prin boală.

După administrarea vaccinului, organismul recunoaște virusurile sau bacteriile patogene și produce anticorpi, aceștia la rândul lor, fiind proteine produse în mod natural de sistemul imunitar. Astfel, la o expunere ulterioară la virusul respectiv, sistemul imunitar îl poate distruge fără simptome grave și/sau alte complicații.

Unele tipuri de vaccin, se administrează în doză unică, în timp ce altele pot necesita efectuarea unui rapel. Diverse cercetări, au demonstrat faptul că rapelul (a 2-a sau a 3-a treia doză de vaccin) joacă un rol important în consolidarea imunizării și reprezintă o soluție pentru combaterea bolii, mai ales în cazul în care o singură doză nu asigură protecție pe o perioadă îndelungată de timp sau pe parcursul întregii vieți.

Ce vaccinuri sunt obligatorii pentru nou-născuți și copii?

Schema de vaccinare obligatorie din România cuprinde:

  • BCG (profilaxia primară a tuberculozei)
  • DTP (vaccin împotriva difteriei, tetanosului și a tusei convulsive)
  • DT (vaccin împotriva difteriei și tetanosului)
  • VPOT (vaccin împotriva poliomielitei)
  • HepB (vaccin antihepatită B)
  • ROR (vaccin împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei)
  • Hib (vaccin împotriva Haemophilus influenzae)
  • Vaccin împotriva Streptococcus pneumoniae (Pneumococ)

Lista de vaccinuri ale copiilor cu vârste cuprinse între 0-14 ani prevăzute în calendarul național de vaccinare:

În primele 24 de ore de la naştere, în maternitate, se va efectua vaccinul hepatitic B (Hep B), iar în primele zile de viaţă, între 2-7 zile, tot în maternitate, se va efectua și vaccinul BCG (Calmette Guerrin).

La vârsta de 2 luni, bebelușului i se va administra în cabinetul medicului pediatru sau al medicului de famile, 2 vaccinuri: vaccinul diftero-tetano-pertussis acelular-poliomelitic-Haemophilus B-Hepatitic B (DTPa-VPI-HiB-Hep.B) şi vaccinul pneumococic conjugat, schemă care se va realiza şi la 4, dar şi la 11 luni. 

Odată cu împlinirea vârstei de 1 an (12 luni), medicul pediatru/de familie, va administra copilului vaccinul rujeolic-rubeolic-oreion (ROR), care presupune și un rapel la vârsta de 5 ani.

Mai târziu, la 6 ani și la 14 ani, va fi efectuat vaccinul diftero-tetano-pertussis acelular-poliomelitic (DTPa-VPI).

Care sunt vaccinurile opționale?

Pe lângă schema de vaccinare obligatorie, există și posibilitatea de administrare a unor vaccinuri opționale, pentru a evita contractarea anumitor boli. În România, acestea sunt următoarele:

Vaccinul împotriva rotavirusului

Acest tip de vaccin protejează împotriva rotavirusului, un virus de tip ARN, care aparţine familiei Reoviridae şi reprezintă cea mai frecventă cauză de diaree la nou-născuți, sugari și copii mici. Prima doză va fi administrată până în primele 15 săptămâni de viață, urmând ca următoarele doze să fie administrate înainte ca cel mic să împlinească 8 luni.

Vaccinul antigripal

Gripa reprezintă o boală contagioasă, ce poate duce la o multitudine de complicații, printre care se numară: bronșita, pneumonia și encefalita. Copiii sunt mult mai predispuși decât adulții la complicații severe cauzate de gripă.

Vaccinul antigripal este administrat copiilor cu vârste cuprinse între 2-17 ani și reprezintă cea mai bună metodă de profilaxie împotriva infecției cu virusul Influenza. Vaccinul antigripal are principalul rol de a produce anticorpii necesari pentru combaterea gripei.

Vaccinul împotriva varicelei

Poate fi administrat începând cu vârsta de 9 luni, atât copiilor, cât și adulților. Rolul acestui vaccin este de a proteja împotriva varicelei, o boală infecţioasă extrem de contagioasă, cauzată de virusul varicelo-zosterian (VZV). Pentru eficiență maximă, se vor administra 2 doze la distanță de 6 săptămâni.

Vaccinul antimeningococic

Vaccinul antimeningococic actionează prin stimularea sistemului imunitar al persoanei vaccinate, oferind protecție împotriva meningitei, o formă de infecție frecventă a sistemului nervos central. Meningita este o afecțiune severă, cu risc letal, iar în cele mai multe cazuri, vindecarea este cu sechele grave. Diagnosticarea cât mai rapidă și începerea imediată a tratamentului, reprezintă elementele cheie în managementul acestei urgențe medicale. Medicul pediatru este cel mai în măsură să vă îndrume către varianta optimă de vaccinare existentă, din regiunea dumneavoastră.

Vaccinul hepatitic A

Hepatita A, cunoscută ca si boala mâinilor murdare, este cea mai frecventă formă de hepatită virală la copii. Modalitatea de transmitere este pe cale orală. După perioada de boală acută, se vindecă fără cronicizare. În prezent, în țara noastră, există o tendință de descreștere a acestei forme de hepatită.

Vaccinul este destinat administrării la copii şi adolescenți cu vârste cuprinse între 1-15 ani, pentru a preveni hepatita A. Vaccinul acționează prin formarea de către organism a anticorpilor împotriva acestei boli.

Vaccinul HPV

Virusul papiloma uman este cea mai frecventă infecție cu transmitere sexuală la nivel mondial.

Vaccinul HPV este recomandat a fi efectuat între 9-29 de ani. Rolul acestuia este de a preveni complicațiile cauzate de virusul HPV, cum ar fi: cancerul vulvar, cancerul ovarian, anal, penial și orofaringian.

Vaccinul împotriva COVID-19

Vaccinurile împotriva COVID-19 sunt vaccinuri opționale. Prin intermediul acestora, sistemul imunitar produce anticorpi cu rol de combatere a efectelor negative și complicațiilor produse de virusul SARS-COV-2.

Riscurile întârzierii/refuzului vaccinării

Copiii nevaccinați pot transmite boli prevenibile prin vaccinare în grădinițe, școli, comunitate şi pot infecta bebelușii care sunt mult prea mici pentru a fi complet imunizați, dar și oamenii de orice vârstă, care nu pot fi imunizați din diverse motive medicale.

Pe de altă parte, dacă se întârzie vaccinarea și/sau nu se respectă schema de vaccinare, e posibil ca organismul să nu mai răspundă la vaccin, iar boala să se manifeste ca și cum vaccinarea nu ar fi existat.

Care sunt beneficiile vaccinării?

Beneficiile vaccinului sunt multiple, atât pentru fiecare individ, cât și pentru comunitate. Vaccinul joacă un rol foarte important în prevenirea bolilor, deoarece riscul de a transmite un virus sau o bacterie, scade semnificativ odată cu efectuarea vaccinului. Mai mult decât atât, prin vaccinare se pot evita complicațiile diverselor tipuri de boli infecțioase, inclusiv decesul, deoarece anticorpii acționează pentru a ține boala sub control.

În cazul în care nu există contraindicații în efectuarea vaccinului, administrarea nu va produce efecte adverse, în ciuda miturilor bine-cunoscute. Spre exemplu, unele persoane cred că vaccinul le va provoca boala, lucru complet eronat. Într-adevăr, în urma administrării unui vaccin pot apărea simptomele specifice bolii, însă acestea sunt ușoare și dispar într-un timp scurt.

Ce efecte adverse pot determina vaccinurile?

Efectele adverse ale vaccinării sunt, de obicei, ușoare sau moderate și anume:

  •     Efecte locale, tranzitorii, la nivelul injectării (roșeaţă, umflătură, durere).
  •     Efecte generale, tranzitorii (febră cu/fără convulsii, modificarea stării generale), 

În mod normal, reacțiile adverse grave după efectuarea vaccinării sunt rare, nu sunt mai severe decât boala în sine și apar frecvent la copiii cu un sistem imunitar slăbit (afectat), care nu au fost diagnosticați la momentul vaccinării.

Mituri despre vaccinare

Vaccinarea este un subiect sensibil și implică mai multe mituri, precum:

  • “Vaccinarea determină apariția autismului”. Trebuie reținut faptul că autismul are o componentă genetică în etiologia sa, asadar nu există nicio dovada conform careia vreun vaccin ar produce această afecțiune. 
  • “Efectele adverse ale vaccinurilor sunt devastatoare”. Ca orice medicament administrat, și vaccinul poate avea diverse efecte secundare, dar accidentele majore sunt rare. Trebuie reținut că vaccinarea este contraindicată în timpul unei afecțiuni acute.
  • “Copiii sunt imunizați prea devreme”. Dimpotrivă, administrarea vaccinului este necesară pentru a evita contactul cu o serie de boli periculoase care pot fi contractate la o vârstă frageda.
  • “Întârzierea dozelor reduce efectul preventiv”. Este bine să temporizăm vaccinarea dacă starea de sănătate nu ne permite acest lucru.

În concluzie, imunizarea prin intermediul vaccinării, este una dintre cele mai bune măsuri, fiind foarte eficientă în raport cu toate costurile aferente. Programele de vaccinare au contribuit la eradicarea variolei, au redus frecvența globală a cazurilor de poliomielită cu aproape 100% și au determinat reduceri semnificative în domeniul bolilor, handicapurilor și deceselor produse de afecțiuni precum difteria, tetanosul, rujeola și tusea convulsivă.

Important de reținut!

Informațiile din acest articol nu înlocuiesc, în niciun caz, consultul medical specializat. Recomandările medicale au scop strict informativ.
Referințele și concluziile pot varia de la un pacient la altul și depind de mulți factori, precum starea de sănătate, stilul de viață, etc.
Tocmai de aceea, aceste informații nu trebuie să înlocuiască un diagnostic avizat.
Nu ezitați să mergeți la medic pentru consult și/sau îndrumare, ori de câte ori aveți o problemă de sănătate.

Te-ai decis sa iti faci o programare?

Super! Tot ce trebuie să faci este să alegi ziua și ora care ți se potrivesc.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *