Lipsa poftei de mâncare la copii apare de obicei între 2-6 ani și se manifestă prin ingestia unor cantități reduse de hrană în raport cu necesitățile fiziologice ale acestora sau efectiv, prin refuzul de a mânca.
Senzația de foame este controlată la nivel cerebral de centrii nervoși ai foamei și sațietății, prin intermediul unui feedback, primit de la nivelul sistemului digestiv. Umplerea stomacului cu hrană, creează senzația de sațietate și inhibă astfel, reflexul de ingestie alimentară, în timp ce golirea stomacului creează un efect invers, determinând senzația de foame. Tulburarea mecanismului de feedback, determină pierderea apetitului, generând o serie de discrepanțe între necesarul fiziologic de nutrienți necesari pentru buna funcționare a organismului și aportul de hrană al copilului.
Află în acest articol:
Din ce cauze apare lipsa poftei de mâncare la copii?
Pierderea poftei de mâncare la copii poate fi cauzată de mai mulți factori, precum:
- Infecțiile virale/bacteriene, care evoluează de obicei cu sindrom febril, secreții nazale abundente, edem/eritem faringian, adenopatii sau otalgii (dureri la nivelul urechilor), dureri abdominale însoțite de scaune diareice, în funcție de agentul patogen viral sau bacterian care le induc apariția. Aceste manifestări determină alterarea stării generale a copilului care devine irascibil și refuză astfel, alimentația pe parcursul evoluției bolii. În majoritatea cazurilor, după remiterea episodului infecțios, apetitul celui mic revine la normal.
- Constipația cronică din cauza tranzitului intestinal lent al copilului, poate determina scăderea apetitului.
- Rata de creștere a copilului influențează apetitul prin diminuarea poftei de mâncare, odată cu depășirea perioadei accelerate de creștere, care durează până la vârsta de 1 an.
- Erupția dentiției temporare sau permanente determină frecvent refuzul alimentației.
- Alimentația dezechilibrată – băuturile carbogazoase și dulciurile creează senzația de sațietate și prezintă un aport energetic crescut și scade pofta de mâncare a copilului. În cazul consumului necontrolat de carbohidrați și zaharuri, pot apărea în timp dezechilibre metabolice importante, precum obezitatea infantilă.
- Anemiile – scăderea cantității de hemoglobină eritrocitară poate favoriza apariția lipsei poftei de mâncare la copii, cel mai frecvent tip de anemie la această categorie de vârstă, fiind anemia feriprivă (carența de fier).
- Anorexia nervoasă – frecvent întâlnită la adolescenți, poate reprezenta un factor favorizant în apariția inapetenței și la copiii cu vârsta cuprinsă între 6-7 ani. În lipsa tratamentului, această afecțiune, poate genera deficit de creștere și dezvoltare, cu urmări neplăcute manifestate în viața adultă.
- Sedentarismul – activitatea fizică este cel mai important factor implicat în procesul de digestie și motilitate intestinală. Lipsa mișcării, determină apariția constipației și depunerea nutrienților sub formă de țesut adipos, cu scăderea senzației de foame și a necesarului de hrană zilnică.
- Boala celiacă sau intoleranța la gluten – se caracterizează prin incapacitatea sistemului digestiv de a procesa glutenul alimentar. Astfel, ingestia acestei proteine determină apariția unor manifestări digestive neplăcute pentru copii, de tipul episoadelor diareice acute și a distensiei abdominale care determină scăderea poftei de mâncare și refuzul alimentației.
- Parazitozele intestinale – determină frecvent apariția manifestărilor digestive sub forma scaunelor diareice, însoțite de mucus cu sau fară sânge, dureri abdominale, oboseală și inapetență.
- Administrarea anumitor tratamente – unele medicamente, de tipul antibioticelor, pot avea ca efect secundar scăderea poftei de mâncare a celui mic.
- Condițiile familiale improprii – lipsa armoniei la domiciliu și diferitele stări conflictuale dintre părinți, ori dezinteresul acestora pentru copil, pot determina alterarea psihică a copilului, manifestată prin inapetență și refuzul hranei.
- Depresia – poate fi un alt motiv pentru lipsa poftei de mâncare la copii. Mulți părinți confundă depresia copilului cu tristețea.Tristețea dispare cu timpul, pe când depresia nu, afectând astfel viața copilului. Potrivit cercetătorilor, depresia este una dintre cele mai diagnosticate probleme de sănătate mentală la copii. Modificarea obiceiurilor alimentare sunt indicatorul principal al depresiei. Se recomandă, ca părinții să solicitate sfatul medicului, în cazul în care există îngrijorări în privința sănătății mentale a copilului.
De reținut!
În cazul sugarilor cu vârste cuprinse între 6 luni – 1 an, diversificarea alimentației este un proces anevoios care necesită timp și răbdare din partea părinților. Trecerea de la alimentația pe bază de lapte matern, la alimentația solidă, poate fi dificilă datorită texturii, consistenței și gustului diferit perceput de către copil, aceste schimbări putând determina apariția inapetenței pe o perioadă limitată de timp.
Ce aport de hrană îi este necesar unui copil?
Aportul de hrană necesar copilului, în vederea unei dezvoltări armonioase, este diferit în funcție de vârstă și de necesitățile fizice ale acestuia. Ritmul de creștere și dezvoltare este apreciat cu ajutorul curbelor de creștere specfice fiecărei vârste în parte, în funcție de care se poate estima necesarul zilnic de nutrienți pentru fiecare copil.
Copiii necesită o nutriție mult mai complexă în comparație cu adulții, nutriție asigurată prin intermediul meselor regulate care să cuprindă un aport zilnic, echilibrat de fructe, legume proaspete, proteine, fibre și produse lactate. Este de evitat consumul produselor semipreparate hipercalorice de către copiii aflați în perioada de creștere, în locul acestora fiind recomandate mâncărurile gătite, de casă.
Când devine un motiv de îngrijorare, lipsa poftei de mâncare a copilului?
Lipsa poftei de mâncare a celor mici, devine motiv de îngrijorare în momentul în care refuzul hranei apare într-un context febril prelungit, însoțit de vărsături, dureri abdominale și/sau diaree. În alte contexte, lipsa poftei de mâncare se poate manifesta și în cazul unei afecțiuni de natură psihică. Pierderea în greutate, ori stagnarea ritmului de creștere și dezvoltare pe parcursul unui interval de 6 luni, care apar ca urmare a scăderii poftei de mâncare, reprezintă alte motive care necesită prezentarea imediată la medicul pediatru.
Refuzul prelungit al alimentelor și lichidelor sau lipsa micțiunii pentru mai mult de 8-10 ore, constituie motive întemeiate pentru vizita de urgență la medicul pediatru.
Cum poate fi îmbunătățit apetitul copilului?
Părinții îi pot încuraja pe cei mici să mănânce zilnic, la ore regulate, prin intermediul unor modalități interactive. Spălatul mâinilor, utilizarea tacâmurilor și consumul unor alimente de diferite forme, gust și textură, reprezintă activități deprinse mai ușor de către cei mici, mai ales atunci când sunt practicate sub formă de joacă.
După perioada de diversificare, copilul trebuie să consume obligatoriu 3 mese principale pe zi, precum și 1-2 gustări cu o pauză de 3 ore între mese. Trebuie reținut faptul că preferințele celui mic, trebuie armonizate cu o alimentație corespunzătoare, care să includă toate alimentele necesare unei creșteri și dezvoltări optime a copilului, la această vârstă. Schimbarea tipului de hrană sau folosirea farfuriilor și tacâmurilor creative, trezesc interesul pentru mâncare și previn apariția inapetenței copilului.
Moduri de a crește apetitul copilului:
- Gustările trebuie să fie la fel de delicioase ca și mesele principale, dar nu trebuie să le înlocuiască pe acestea.
- Trebuie menținut un interval de timp constant între gustări și mesele principale.
- Alunele pot crește pofta de mâncare și conțin proteine, așadar oferiți celor mici alimente pe bază de arahide.
- Daca cel mic refuză laptele, i se poate asigura doza de calciu, prin intermediul brânzei de vaci, al iaurtului sau al altor lactate. În cazul intoleranței la lactoză, se poate folosi și laptele fără lactoză, fortificat cu calciu și vitamina D.
- Bucăți mici de mâncare până când cel mic începe să mănânce singur. Aceste cantități mici pot ajuta la creșterea metabolismului și la îmbunătățirea poftei de mâncare.
- Adaptarea meselor după gusturile copilului. Când acesta va vedea mâncarea preferată în farfurie, ar putea începe să mănânce.
- Alegerea alimentelor sănătoase, bogate în calorii pentru a crește în greutate.
- Ghimbirul și uleiul de măsline, pot stimula apetitul.
- Sucul de lămâie, ghimbirul și oțetul, pot stimula secrețiile gastrice și apetitul.
- Verdețurile aduc o varietate de culori în farfuria copilului și astfel pot stimula apetitul acestuia.
- Smoothie-urile de fructe în combinație cu iaurtul grecesc pot fi preferate de copii și reprezintă o sursă importantă de nutrienți.
- Introducerea treptată de alimente și arome noi, astfel încât copilul să se obișnuiască cu gusturile lor.
Important de reținut!
Informațiile din acest articol nu înlocuiesc, în niciun caz, consultul medical specializat. Recomandările medicale au scop strict informativ.
Referințele și concluziile pot varia de la un pacient la altul și depind de mulți factori, precum starea de sănătate, stilul de viață, etc.
Tocmai de aceea, aceste informații nu trebuie să înlocuiască un diagnostic avizat.
Nu ezitați să mergeți la medic pentru consult și/sau îndrumare, ori de câte ori aveți o problemă de sănătate.
Te-ai decis să îți faci o programare?
Super! Tot ce trebuie să faci este să alegi ziua și ora care ți se potrivesc.