Importanța Testelor de Screening Pediatric
În lipsa simptomelor unei afecțiuni, copiii nu au în general nevoie de multe analize de screening pediatric.
Screening-ul se referă, de fapt, la depistarea precoce a unor boli sau factori, ce pot afecta sănătatea și calitatea vieții copilului.
Dintre screening-urile de importanță majoră, enumerăm:
Screening pentru diabet:
Majoritatea cazurilor de diabet tip 1, sunt diagnosticate sub vârsta de 18 ani.
Deseori, semnele și simptomele au o dezvoltare rapidă, diagnosticul fiind frecvent stabilit la camera de gardă.
Așadar, măsuratorile glicemiei ca metodă de screening pentru diabetul tip 1 la copiii care nu prezintă simptome, nu este considerată ca fiind necesară.
Pe de altă parte, tinerii cu diabet tip 2, nu dezvoltă semne sau simptome evidente de hiperglicemie, în special în stadiul timpuriu al bolii, iar screening-ul poate fi o metodă utilă.
Chiar dacă nu este frecvent la copiii sub 10 ani, incidența diabetului tip 2 a avut o ascensiune dramatică în ultimii ani.
Factori de risc:
- O rudă apropiată, cu diabet tip 2.
- Semne ale diabetului sau afecțiuni asociate cu rezistența la insulină, precum “Acanthosis Nigricans” (boală caracterizată prin prezența unor pete de culoare închisă la nivelul pliurilor pielii, de culoare maroniu sau negru), hipertensiune arterială, dislipidemie, sindromul ovarului polichistic, greutate mică la naștere, etc.).
- Mamă cu diabet sau diabet gestațional (de sarcină).
Metode de screening care se pot utiliza:
- Determinarea glicemiei a jeun– analiză de sânge care masoară nivelul glucozei în sange pe nemâncate.
- Determinarea Hemoglobinei A1c (hemoglobina glicată) – analiză de sânge care reflectă nivelul de glucoză în sânge, în decursul ultimelor 2-3 luni.
- Efectuarea testului de toleranță orală la glucoză.
Screening pentru obezitate:
Se recomandă screening de rutină pentru obezitate la copiii cu vârsta de 2 ani.
Cel puțin o dată pe an, trebuie evaluat statusul greutății copilului.
Una dintre metodele utilizate de medic pentru estimarea stratului adipos, este indicele de masă corporală (IMC). Pentru calculul IMC, sunt luate în considerare greutatea, înălțimea și vârsta copilului.
Screening pentru anemie prin deficit de fier (anemie feriprivă):
Copiii cresc și se dezvoltă rapid, având nevoie de fier în alimentație pentru a se dezvolta normal, așadar deficitul de fier poate provoca anemie feriprivă, o afecțiune ce încetinește dezvoltarea motorie, mentală și comportamentală a copilului, putând crea dezechilibre care durează mult după ce valorile fierului au ajuns la un nivel sănătos.
Factorii de risc pentru anemia feriprivă la copiii mici sunt:
- Alăptat exclusiv la sân după 4 luni fără suplimentare de fier.
- Consumul de peste 750 ml de lapte de vacă pe zi, după vârsta de 12 luni.
Istoric de:
- Consum de medicamente ce interferează cu absorbția fierului.
- Hemoragie masivă.
- Expunere la plumb.
- Prematuritate sau greutate scăzută la naștere.
- Alimentatie restrictivă care nu furnizează suficient fier.
Se recomandă screening prin determinarea hemoglobinei și hematocritului, în cazul copiilor, dacă aceștia prezintă factori de risc pentru anemie prin carență de fier.
Screening oftalmologic:
Screening-ul oftalmologic nu este obilgatoriu la nou-născutul normal, testarea fiind recomandată doar în cazul în care există suspiciunea unei afecțiuni oculare congenitale sau dobândite precoce (retinopatia prematurului, aspectul clinic sugestiv pentru cataracta congenitală, etc.).
Screening auditiv:
Testarea auditivă este recomandată tuturor nou-născuților în maternitate, pornind de la observația unei recuperări de calitate slabă a limbajului și inserției sociale la copiii hipoacuzici depistați tardiv.
În cazul unui test pozitiv pentru hipoacuzie, nou-născutul va fi reevaluat conform recomandării medicului.
Screening pentru displazia de șold:
O metodă pentru depistarea precoce a displaziei de șold, este reprezentată de ecografia de șold, considerată standardul de aur în depistarea unei astfel de anomalii de dezvoltare.
Așadar, vârsta optimă la care este indicat screening-ul este de:
- 2-6 săptămâni la fetițele cu elemente clinice sugestive.
- 6 săptămâni la copiii cu antecedente familiale de displazie de șold sau la cei născuți în prezentație pelvină.
Important de reținut!
Informațiile din acest articol nu înlocuiesc, în niciun caz, consultul medical specializat. Recomandările medicale au scop strict informativ.
Referințele și concluziile pot varia de la un pacient la altul și depind de mulți factori, precum starea de sănătate, stilul de viață, etc.
Tocmai de aceea, aceste informații nu trebuie să înlocuiască un diagnostic avizat.
Nu ezitați să mergeți la medic pentru consult și/sau îndrumare, ori de câte ori aveți o problemă de sănătate.
Te-ai decis sa iti faci o programare?
Super! Tot ce trebuie să faci este să alegi ziua și ora care ți se potrivesc.