Diabetul gestațional – ce trebuie să știi dacă ești însărcinată
Diabetul gestațional este una din provocările medicale neașteptate din timpul sarcinii – o afecțiune care afectează metabolismul glucozei în timpul sarcinii. Deși sună alarmant, cu o monitorizare adecvată și un stil de viață echilibrat, această condiție poate fi controlată eficient, fără a pune în pericol sănătatea mamei sau a copilului.
Cuprins:
Ce este diabetul gestațional?
Diabetul gestațional este o formă temporară de diabet care apare în timpul sarcinii, la femeile care anterior nu au avut diabet. Apare atunci când organismul nu mai produce suficientă insulină sau când celulele nu mai răspund corect la aceasta, fenomen numit rezistență la insulină. Rezultatul este un nivel crescut de glucoză în sânge (hiperglicemie).
Această afecțiune apare, de regulă, în trimestrul al doilea de sarcină (între săptămânile 24-28), când nevoile metabolice cresc, iar hormonii secretați de placentă influențează modul în care corpul utilizează insulina.
Factori de risc
Orice femeie însărcinată poate dezvolta diabet gestațional, dar riscul este mai crescut în prezența următorilor factori:
- Vârsta peste 25 de ani
- Indice de masă corporală (IMC) crescut înainte de sarcină
- Istoric familial de diabet zaharat de tip 2
- Diabet gestațional în sarcini anterioare
- Nașterea anterioară a unui copil macrosom (peste 4 kg)
- Sindromul ovarelor polichistice (SOP)
- Etnie cu risc crescut (ex: latino-americani, afro-americani, asiatici, populații indigene)
Simptome: De ce este importantă testarea de rutină?
În majoritatea cazurilor, diabetul gestațional nu provoacă simptome evidente, motiv pentru care este deseori depistat în urma testelor de screening de rutină. Cu toate acestea, unele femei pot observa:
- Sete excesivă
- Urinare frecventă
- Oboseală intensă
- Vedere încețoșată
- Infecții urinare recurente
Aceste simptome pot fi ușor confundate cu disconforturile normale ale sarcinii, motiv pentru care testarea este esențială.
Cum se diagnostichează diabetul gestațional?
Diagnosticul se face prin testul de toleranță orală la glucoză (TTGO), efectuat între săptămânile 24-28 de sarcină. Acesta presupune:
- Recoltarea unei glicemii bazale (a jeun).
- Ingestia unei soluții cu 75g glucoză.
- Recoltarea glicemiei la 1 și 2 ore după consum.
Valori de referință pentru diagnostic (conform OMS):
- A jeun: ≥ 92 mg/dL (5.1 mmol/L)
- La 1 oră: ≥ 180 mg/dL (10.0 mmol/L)
- La 2 ore: ≥ 153 mg/dL (8.5 mmol/L)
Prezența a cel puțin o valoare peste prag este suficientă pentru diagnostic.
Complicații posibile dacă nu este tratat
Netratat, diabetul gestațional poate duce la complicații atât pentru mamă, cât și pentru făt:
Pentru copil:
- Macrosomie fetală – greutate crescută la naștere (>4 kg), ceea ce poate complica nașterea vaginală
- Hipoglicemie neonatală – scăderea glicemiei la naștere, din cauza secreției crescute de insulină
- Icter neonatal, tulburări respiratorii
- Risc crescut de obezitate și diabet de tip 2 în viața adultă
Pentru mamă:
- Hipertensiune arterială de sarcină și preeclampsie
- Naștere prin cezariană
- Infecții urinare recurente
Risc crescut de diabet zaharat de tip 2 în următorii 5-10 ani
Cum se gestionează diabetul gestațional?
1. Dietă echilibrată
O alimentație corectă este piatra de temelie în tratamentul diabetului gestațional. Se recomandă:
- Fracționarea meselor în 3 mese principale și 2-3 gustări
- Consumul de carbohidrați cu index glicemic scăzut (cereale integrale, legume, fructe cu moderație)
- Evitarea zaharurilor rafinate, a sucurilor dulci și a prăjelilor
- Consumul adecvat de fibre și proteine
2. Activitate fizică moderată
Mișcarea ajută la scăderea glicemiei și îmbunătățirea sensibilității la insulină. Activități recomandate:
- Mers pe jos (30 de minute/zi)
- Înot
- Exerciții ușoare pentru gravide (cu acordul medicului)
3. Monitorizarea glicemiei
Pacienta va trebui să își monitorizeze glicemia acasă de mai multe ori pe zi, cu un glucometru, în special:
- Dimineața (a jeun)
- La 1-2 ore după mese
4. Tratament medicamentos (dacă este necesar)
Dacă dieta și exercițiile fizice nu sunt suficiente pentru a controla glicemia, medicul poate recomanda insulinoterapie. Medicamentele antidiabetice orale sunt rareori utilizate în sarcină.
Ce se întâmplă după naștere?
În cele mai multe cazuri, diabetul gestațional dispare după naștere. Cu toate acestea:
- Se recomandă retestarea glicemiei la 6-12 săptămâni postpartum
- Femeile cu istoric de diabet gestațional trebuie monitorizate anual, din cauza riscului crescut de apariție a diabetului zaharat de tip 2
Alăptarea este recomandată și aduce beneficii atât mamei, cât și copilului, contribuind la reglarea metabolismului glucozei.
Întrebări frecvente
Absolut. Cu un stil de viață sănătos și monitorizare atentă, cele mai multe femei nasc copii sănătoși.
Ideal ar fi să ai glicemia a jeun (dimineața, înainte de mâncare) sub 95 mg/dl și la 1 oră după masă sub 140 mg/dl. De regulă, se recomandă măsurarea glicemiei de 4 ori pe zi: dimineața și la o oră după fiecare masă principală. Uneori, în sarcinile complicate, se indică și monitorizare nocturnă. Reține: nu doar vârful contează, ci și constanta valorilor în timp.
Nu în totalitate, dar poți reduce riscul prin menținerea unei greutăți optime, o alimentație echilibrată și exerciții fizice regulate, mai ales înainte de sarcină.
Poate fi, dacă nu e tratat. Glicemia crescută în timpul sarcinii poate face ca bebelușul să fie prea mare (macrosomie), să se nască mai devreme sau să aibă glicemie mică după naștere. Pe termen lung, copilul poate avea risc mai mare de obezitate și diabet. De aceea, este important să urmezi sfaturile medicale și să îți controlezi glicemia regulat.
Nu neapărat. Deși riscul este ușor crescut, adoptarea unui stil de viață sănătos pentru întreaga familie ajută la prevenție.
Este esențial să alegi carbohidrați complecși care se absorb lent (cum ar fi ovăzul, lintea, cartoful dulce, pâinea integrală), să eviți zaharurile rapide (sucuri, dulciuri, biscuiți, sucuri de fructe) și să combini întotdeauna carbohidrații cu proteine sau grăsimi bune (nuci, iaurt, ouă). Nu e vorba de „a nu mânca”, ci de ce, cât și cum combini. De exemplu, un măr cu un pumn de nuci e mult mai bine tolerat decât un măr singur.
Da. Chiar dacă diabetul gestațional dispare, aproximativ 50% dintre femei dezvoltă diabet zaharat tip 2 în următorii 10 ani. De aceea, trebuie să faci un test de toleranță la glucoză la 6–12 săptămâni după naștere și apoi o dată la 1–3 ani. Dacă alăptezi, aceasta ajută la reglarea glicemiei și reduce riscul de diabet ulterior. Stilul de viață sănătos rămâne important și după naștere.
Concluzie
Diabetul gestațional este o provocare temporară a sarcinii, dar cu implicații importante atât pentru sănătatea mamei, cât și a copilului. Diagnosticul nu trebuie privit ca o sentință, ci ca o oportunitate de a adopta un stil de viață mai conștient și mai echilibrat.
Prin alimentație corectă, monitorizare regulată a glicemiei, activitate fizică adecvată și, la nevoie, tratament medicamentos, majoritatea femeilor cu diabet gestațional pot avea o sarcină normală și un copil sănătos.
În plus, continuarea unui stil de viață sănătos după naștere reduce semnificativ riscul de a dezvolta diabet zaharat tip 2 în viitor.
Informația corectă, sprijinul medical și implicarea activă a viitoarei mame sunt esențiale pentru a preveni complicațiile și pentru a asigura o sarcină sănătoasă.
Important de reținut!
Informațiile din acest articol nu înlocuiesc, în niciun caz, consultul medical specializat. Recomandările medicale au scop strict informativ.
Referințele și concluziile pot varia de la un pacient la altul și depind de mulți factori, precum starea de sănătate, stilul de viață, etc.
Tocmai de aceea, aceste informații nu trebuie să înlocuiască un diagnostic avizat.
Nu ezitați să mergeți la medic pentru consult și/sau îndrumare, ori de câte ori aveți o problemă de sănătate.
Te-ai decis sa iti faci o programare?
Super! Tot ce trebuie să faci este să alegi ziua și ora care ți se potrivesc.